Izvorul iubirii nu țâșnește în viața oamenilor mereu cu aceași forță, dar el nu seacă niciodată. În marea oboseală a unei societăți de consum antidotul ideal pentru lumea noastră nebună și confuză este iubirea.

Iubirea, intimitatea și sexualitatea sunt procese complexe cu urcușuri și coborâșuri în care fiecare rotiță trebuie să funcționeze perfect.

Capacitatea de a-l iubi pe celălalt la fel ca și capacitatea de a te iubi pe tine, de a iubi oamenii și viața sunt elemente active în viața noastră, legate strâns între ele.

Să ne îndrăgostim pare un proces automat dar este un lucru pe care îl construim de mult timp, inconștient. Viața afectivă este o artă în comunicare fiindcă ea vorbește despre noi și despre cei din viața noastră. Evoluția sentimentului de iubire este dependentă de îmbogățirea resurselor personale, de dezvoltarea capacitățiîi de a-l întâlni pe celălalt, de a vrea binele real al celuilalt, de a-l elibera pe acesta de așteptările noastre.

Cercetătorii vorbesc despre iubire prin prisma statisticilor. Medicii vorbesc despre sexualitate prin unghiul bolilor. Terapeuții vorbesc despre dragoste și viața amoroasă a oamenilor citându-și pacienții. Dacă ascultăm oamenii ei împărtășesc emoții în timp ce îți vorbesc despre viața și suferința lor. Cu cât întâlnești mai mulți oameni care îți vorbesc despre pasiunile lor, cu atât mai mult experiența ta despre dragoste se îmbogățește.

Dragostea înainte de a ne îndrăgosti sau predispoziția de a iubi este ce se întâmplă cu noi înainte de a întâlni o fata sau un băiat și ce anume face că o/îl voi iubi sau nu.

Iubirea umană are două fețe – nu poți iubi fără să nu te iubești. Și dragostea se cumpără cu dragoste. Ea este tendința de a privi cu mare îngăduință persoanele pe care le întâlnim. În dragoste căutăm de preferință ceea ce avem deja în noi, dar fără să știm că ne căutăm și urmărim umbra. Dragostea se oglindește mereu în inima îndrăgostitului, chiar din acest motivea nu are sens și este neînțeleasă deseori de cei din jurul nostru.

Îndrăgostirea este un proces rapid de parcă am avea acces direct la magazinul cu măști, pe care le aplicăm pe chipul anumitor persoane ca ele să devină femeia ideală, bărbatul ideal, și acestea ne împiedică să îi întâlnim sau să îi cunoaștem cu adevărat. Acest ideal este în mintea noastră, e ceva construit încă din copilărie. De îndată ce o femeie sau un bărbat prezintă câteva dintre criteriile majore, cumpăr masca cea mai potrivită, o aplic pe chipul celuilalt și uite așa mă îndrăgostesc. Mulți oameni vorbesc despre dragostea la prima vedere că fiind ceva intuitiv și de mare valoare predestinată. Dar imaginea ideală nu ne permite să vedem persoana de lângă noi, așa cum este, diferită. Nu e de mirare că suntem fericiți cât ține decorul. Dacă cortina se deșiră și apare persoana reală suntem decepționați și încercăm să reparăm masca. Topiți de dragoste credem că suntem într-o relație intensă pe când de fapt suntem în contact cu masca proprie. Atât timp cât o menținem trăim o iluzie și păstrăm speranța până în momentul în care vom vedea că toate așteptările ne sunt inșelate. Vom avea toate motivele să o/îl acuz că nu corespunde așteptărilor, că nu e ceea ce credeam, că s-a schimbat brusc și eventual să o/îl resping. Când cea sau cel de care ne-am îndrăgostit iese din modelul nostru, sau când eliberăm persoana de tiparul în care-o închisesem, cel care s-a schimbat sunt doar eu însumi. Realitatea dragostei ne aparține și de asemenea și sensul ei. Relația depinde de proiecțiile pe care le facem. 

Aspectul negativ al acestei proiecții este că această imagine deformată este sursa numeroaselor conflicte în dragoste.

Din fericire nu simțim toți la fel. Suntem atrași de persoane care gândesc ca noi, se simt ca noi, au aceleași sentimente,  ne apreciază sau ne adoră. Sau suntem mai sensibili față de cei care vin spre noi, care ne vorbesc direct, care sunt interesați de ce facem și ce spunem, care vibrează la aceleași lucruri ca și noi. Voi cum simțiți dragostea? De câte ori v-ați dat seama că nu era cum ați sperat? De câte ori va fost dificil sau imposibil să abandonați masca și să priviți persoana așa cum este ea? 

În dezamăgire mulți oameni spun: ”Nu înțeleg femeile/bărbații!”

Dacă aveți un ideal de a fi îndrăgostiți așa cum vedeți prin filme sau la televizor, mult timp veți avea de visat. Iar asta va împiedica să întâlniți pe cineva în realitate.

Atracția irezistibilă pe care o trăim la prima întâlnire nu ține doar de masca construită ci poate ține  și de stimulii olfactivi. Cercetările recente pun în evidență stimulii olfactivi fără miros – feromonii care nu pot fi identificați în mod conștient dar ne traduc că am întâlnit sufletul pereche sau iubita/iubitul ideal.

Dragostea la prima vedere nu este doar o iluzie care dispare când ne apropiem. Ea poate fi valoroasă și poate fi o primă etapă pe care dragostea se poate grefa. Putem depăși așteptarile, tiparele, modelele, presupunerile, conflictele, putem să întâlnim persoana așa cum este ea cu condiția de a abandona progresiv masca pusă celuilalt dar și masca pe care o purtăm și care ne împiedică întâlnirea reală cu celălalt.

Când balul se termină pășim în lumea reală și trebuie să alegem să  trăim într-o casă ale cărei pereți sunt din oglinzi și prin care  se vede clar doar dacă privim din interior cât și din exterior relația de iubire.