[blockquote class=”pullquote”]Timp de citire estimat: 3 minute[/blockquote]

Introducere

Expresia „stomacul este al doilea creier” se bazează pe descoperiri științifice din domeniul neurogastroenterologiei și provine din faptul că sistemul nervos enteric din tractul gastrointestinal conține aproximativ 100 de milioane de neuroni, fiind capabil să funcționeze autonom. Acest concept a fost popularizat de Dr. Michael Gershon, un neurogastroenterolog american, care a publicat cartea „The Second Brain” în 1998. Gershon a fost unul dintre pionierii cercetării sistemului nervos enteric și a influențat în mod semnificativ modul în care înțelegem relația dintre intestin și creier.

Conceptul a fost preluat ulterior de diverși cercetători și autori în domeniul sănătății, care au continuat să studieze și să popularizeze legătura dintre microbiomul intestinal, sănătatea mintală și sistemul imunitar. De exemplu, cercetările lui John Cryan și Ted Dinan de la Universitatea Cork din Irlanda au adus o contribuție majoră la înțelegerea „axei intestin-creier”, evidențiind rolul microbiomului în reglarea dispoziției și emoțiilor. Un studiu realizat în 2016 de aceștia a arătat că probioticele pot influența nivelurile de stres și simptomele depresive.

Totodată, cercetători precum Kirsten Tillisch de la UCLA au folosit imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) pentru a demonstra că o dietă bogată în probiotice poate modifica activitatea creierului în regiunile implicate în procesarea emoțiilor. Aceste studii recente subliniază importanța microbiomului pentru sănătatea mentală, sprijinind ideea că sănătatea intestinului poate influența direct starea noastră emoțională.

Expunerea problemei

Microbiomul, un ecosistem complex de bacterii și microorganisme din intestin, influențează neurotransmițători precum serotonina și dopamina, cunoscuți pentru rolul lor în reglarea stării de bine, anxietății și depresiei. Dezechilibrele microbiotei pot avea un impact direct asupra stării mentale, iar studii recente sugerează o legătură între disbioza intestinală (dezechilibrul florei intestinale) și tulburări precum anxietatea, depresia și chiar modificările de personalitate.

Explicații științifice

Un număr considerabil de cercetări arată că microbiomul poate influența creierul prin căi chimice și neuronale. De exemplu, serotonina, unul dintre neurotransmițătorii responsabili de dispoziția pozitivă, este produsă în proporție de aproximativ 90% în intestin. Acest lucru înseamnă că un dezechilibru în microbiom poate reduce semnificativ producția de serotonină, crescând vulnerabilitatea la simptomele depresiei. De asemenea, disbioza poate declanșa un răspuns inflamator, ceea ce poate accentua simptomele de anxietate și oboseală.

Conexiunea psihologică

Pentru psihologie, această legătură oferă noi perspective asupra simptomelor psihice. În contextul unei terapii, evaluarea sănătății intestinale a clientului și a modului în care aceasta influențează stările emoționale poate contribui la o înțelegere mai amplă a problemelor lor. Această conexiune poate explica de ce unele persoane resimt mai acut stresul, anxietatea sau dificultățile emoționale, și poate eficientiza intervenția psihologică.

Abordare holistică în cabinet

De mai mulți ani, în cadrul practicii mele, am optat pentru o intervenție holistică ce trece dincolo de aspectele psihologice clasice sau de tehnicile din școlile de psihoterapie în care sunt formată. În cabinet, pacienții primesc o perspectivă integrată care include nu doar suport psihologic, ci și atenție asupra factorilor precum dieta, stilul de viață și influențele fizice asupra sănătății mentale. Această abordare integrativă are ca scop oferirea unui suport complet, în care corpul și mintea sunt considerate părți interconectate ale bunăstării generale.

Implicații terapeutice

Înțelegerea legăturii dintre microbiom și sănătatea mentală oferă o nouă perspectivă terapeutică. De exemplu, terapia cognitiv-comportamentală poate fi aplicată într-un mod personalizat, ajutând clienții să înțeleagă cum sănătatea intestinală poate afecta reacțiile lor emoționale. Unii psihologi folosesc inclusiv intervenții mind-body, cum ar fi tehnici de relaxare și mindfulness, pentru a reduce stresul — un factor care poate afecta negativ microbiomul. Aceste abordări contribuie la îmbunătățirea sănătății intestinale, având astfel un impact pozitiv asupra stării mentale.

Recomandări practice pentru clienți

În cadrul intervențiilor terapeutice, recomand frecvent clienților să exploreze strategii care sprijină sănătatea microbiomului, completând astfel procesul terapeutic. Aceste strategii includ ajustări dietetice, cum ar fi consumul de alimente bogate în fibre și reducerea aportului de zahăr și alimente procesate. De asemenea, încurajez evaluarea stării microbiomului și a permeabilității intestinale, colaborând cu specialiști recunoscuți pentru expertiza lor actualizată în diagnostic, interpretarea acestor analize și oferirea de recomandări personalizate pentru suplimentarea cu probiotice sau corectarea disbiozei prin protocoale specifice. În plus, integrez în consiliere tehnici de reducere a stresului, exerciții de respirație și conștientizarea profundă a stării corpului și desigur, hipnoza. Aceste intervenții nu doar că sprijină sănătatea digestivă, ci contribuie la echilibrul mental și la dezvoltarea capacității de gestionare a emoțiilor.

Concluzie

Înțelegerea legăturii dintre microbiom și sănătatea mentală ne invită să privim bunăstarea psihică dintr-o perspectivă integrativă, în care corpul și mintea sunt părți inseparabile ale aceleiași întregi. Atunci când abordăm sănătatea intestinului ca pe un factor influent asupra emoțiilor și stării de bine, deschidem noi căi de intervenție terapeutică. În practica mea, susțin o viziune holistică asupra sănătății, iar fiecare persoană care vine în cabinet primește sprijin nu doar pentru aspectele psihologice, ci și pentru cei mai subtili factori care influențează echilibrul mental. Împreună, putem construi o stare de sănătate profundă și durabilă, bazată pe armonia dintre corp și minte.