Independent de comportamentul sexual psihobiologic, există și o latură psihologică și una psihosocială a comportamentului sexual. Apetitul sexual reprezintă forma de manifestare a instictului sexual. Acest apetit sexual este pus în valoare de valorile morale, culturale, religioase și sociale ale modelului sociocultural.

Apetitul sexual se discută diferențiat în funcție de sexul și de vârsta individului.

La bărbat, fiindcă el reprezintă elementul activ, apetitul este mai puternic, mergând până la agresivitate. Dacă la vârsta pubertății apare ca un sentiment difuz, la adult, apetitul sexual devine un comportament regulat, reglat în interiorul cuplului sau a familiei. Interesul va scădea prin obișnuință și plictisire, odată cu dorința de schimbare, de noutate, de aventură.

Prima manifestare a apetitului sexual apare odată cu instalarea erecțiilor involuntare. Poluțiile nocturne datorate viselor erotice deschid puternic apetitul sexual. Un rol important deține potența sexuală. Dacă potența reprezintă capacitatea bărbatului de a avea erecții urmate de ejaculari, impotența este incapacitatea de a avea raporturi sexuale cauzate de deficiențe sau absențe totale ale erecției și ale ejacularii.

Apetitul sexual masculin este provocat și întreținut de formele corpului feminin, fizionomia, vocea, mirosul, vestimentația, cosmetica femeii etc.

Diminuarea apetitului sexual este legată de conflictele cu partenera, răceală, dezinteresul pentru activitatea sexuală a acesteia, lipsa de tandrețe, dar și de elemente care provin din spațiul social-public: moravuri, modă, mass-media, arta erotică, filme sau literatura erotică, reclamă și propagandă erotică, prostituția, slăbirea controlului prin educație etc.

Întreținerea apetitului sexual la bărbat depinde de sursele de excitație sexuală dar și de o activitate sexuală regulată, permanent întreținută.

Diferențele între apetitul sexual al bărbatului si cel al femeii, țin și de structura personalității acestora. Dacă un bărbat poate fi un soț iubitor și devotat, atent cu partenera sa, el își poate manifesta apetitul sexual și în afara cuplului marital; în timp ce o femeie normală, stabilă și fidelă soțului său, este incapabilă să facă o separare între iubire și dorința sexuală.

Apetitul sexual la femeie este unul pasiv și lipsit de ejaculare, desfășurat mai mult în plan imaginativ. La multe femei, apetitul sexual lipsește, coitul devenind un act dezagreabil, nedorit, evitat sau refuzat. Paradoxal, femeile frigide sunt adesea cele mai cochete, atrăgând atenția bărbaților prin nevoia lor puternică de iubire și tandrețe.

Dorința erotică la femeile normale este depășită ca preocupare și intensitate de consecințele pe care relația sexuală cu un bărbat le are pentru ele ca perspectivă de viață.

Dorința sexuală este dominată de instictul de procreare combinată cu nevoia de a se dărui pasiv, devotată și subordonată partenerului ei.

Apetitul sexual la femeie rezultă din influența funcțiilor sexuale asupra întregii existențe, din rolul sexual pasiv și din facultățile sale mintale speciale.

Așa se explică, cochetăria excesivă, instictivă, nevoia de a părea cât mai atrăgătoare în față bărbaților, prin modul de a se îmbrăca, farda, privi, mișca, timbrul vocii, grația etc.

La vârsta critică, apetitul sexual al femeii poate exacerba, luând uneori caracterul de hipererotism de tipul nimfomaniei.

O importanță deosebită cu privire la comportamentul psihosexual o au inițierea sexuală, primul act sexual și primul partener, dar și modalitatea de continuare sau desfășurare a actelor sexuale. Pentru ambele sexe, aceste elemente și inclusiv modelul din familia de origine cât și mediul social își vor pune amprenta asupra personalității, a conduitei sexuale, a atitudinii individului față de actul sexual, față de cuplu și familie și de viitorul partener. O pregătire psihologică în prealabil, cunoașterea partenerului, evitarea stărilor de tensiune și mai ales a violenței sunt absolut necesare.

Excesul dorinței sexuale, observat și la bărbat cât și la femeie este o formă de manifestare în plus, ca frecvență în raport cu norma a apetitului sexual. Deși, excesul de regulă are un caracter relativ, fiind apreciat ca o exacerbare a dorinței sexuale a unei persoane în raport cu exigențele partenerului, contextul sociocultural, vârstă etc, cazurile de pseudoexces sexual au o patologie obsesională însoțită de manifestări compulsive. În acest sens trebuie urmărite aspecte de ordin endocrin, neurologic, psihiatric, psihologic și psihosexologic.

Comportamentul psihosexual are un caracter complex. Pulsiunile sexuale nu se pot manifesta întotdeauna direct, liber, deschis, fiind necesară o manifestare sublimată pentru descărcare.

Dr. Phil McGraw, un profesionist în domeniul sănătății mintale, care a participat la „Oprah Winfrey Show” înainte de a-și lansa propriul serial TV de succes, spune așa: sexul poate să nu fie totul, dar apare cu 90% pe „scara importanței” în momentul în care reprezintă o sursă de frustrare în relație. Este bine să nu uitați că, o viață sexuală sănătoasă și împlinită pentru ambii parteneri este foarte importantă într-o relație de cuplu.